Acesta este roboţelul meu preferat. Vroiam să-l arăt tuturor, pentru ca este superb.
Alte minunăţii pixelate marca LuluBaby la HelloTango.
Restul e istorie…
Postat în 1 în februarie 28, 2009 | 1 comentariu »
Acesta este roboţelul meu preferat. Vroiam să-l arăt tuturor, pentru ca este superb.
Alte minunăţii pixelate marca LuluBaby la HelloTango.
Restul e istorie…
Postat în 1 în februarie 23, 2009 | 3 Comentarii »
G.A: catalin imi da un iepurash pitic
G.A: sa-l cresc
mirela ®: *zambet larg*
G.A: dar ramane mic
G.A: ca e rasa pitica
mirela ®: adevarat
mirela ®: ?
G.A: ta na na ana na ana ana ana na a
mirela ®: un animalut adevarat
mirela ®: ?
G.A: daaaaa
G.A: acum cer poze
G.A: si detalii
mirela ®: (duoamne.. in ce lume traim.. mi se parea asa [...]
Postat în cinnamon cinema, etichetat încrunţări, mondayfever, mulţumiri în februarie 16, 2009 | 1 comentariu »
Unul dintre defectele mele, care de altfel m-au făcut să termin facultatea – şi fiu licenţiată a unei secţii la care the main thing e să citeşti, să observi şi să-ţi dai cu părerea – e sinceritatea mea debordantă în ceea ce priveşte diferite aspecte. De exemplu dacă am ceva draguţ şi cineva îmi face [...]
Postat în 1, cinnamon cinema în februarie 12, 2009 | 1 comentariu »
Ultima treaptă antidepresivă până la pastile, la mine e izolarea în lumea fantastică şi comodă a filmelor. Mă simt în siguranţă în faţa unui ecran. Încă n-am testat filemle 3D.. mai aştept un pic în inocenţa iubitorului de peliculă/avi/ceformatmaigăsim.net care trăieşte vieţile personajelor cumva asigurat.
Unul dintre ultimele filme pe care le-am văzut zilel-astea este Reservoir [...]
Postat în cinnamon cinema în februarie 12, 2009 | Lasă un comentariu »
Postat în cinnamon cinema în februarie 11, 2009 | Lasă un comentariu »
One thing never gets overrated. That`s smiling.
Postat în Neclasificat în februarie 8, 2009 | Lasă un comentariu »
Linişte.
Privesc la geam şi dincolo de el.
Linişte. De când căştile de la player nu mai merg, în autobuz e linişte. Nu la modul la care toată lumea ţine doliul căştilor mele, cât nu-mi pot aduce aminte nimic din ce se vorbeşte sau alte sunete.
Aşa că privesc pe geam. Dacă citesc uit să cobor şi îmi [...]
Postat în cinnamon cinema în februarie 5, 2009 | Lasă un comentariu »
De fiecare dată când mi-e dor de ducă încep să fredonez melodia asta.
Unii oameni cum sunt eu aleargă mereu spre altceva, se grăbesc să crească. După se sperie de ei.
Sunt trişti şi incredibili de fericiţi în decursul aceleiaşi clipe. Le e dor permanent de ceva.
there’s a shield around us
it’s invisible & [...]
Postat în cinnamon cinema în februarie 2, 2009 | 2 Comentarii »
Alunec dintr-o parte în alta a patului. Mă rostogolesc, mă afund sub plapumă.
Aud zgomote. Paranoia e în floare. Am senzaţia mereu că e cineva cu mine în casă când sunt singură. Mereu.. zgomote.. zgomote.
Aştept cu măduva spinării sloi deznodământul până când obosită de încordare adorm.
Mă uit atentă spre tavan contorizând de cîte ori se aude [...]